O turbină cu abur de 100 MW nu trece un test de acceptanță a performanței doar pentru că generatorul atinge 100 MW. Rezultatul care poate fi susținut este performanța măsurată, corectată la condițiile de referință convenite și comparată cu garanțiile contractuale, utilizând o limită de măsurare definită și un tratament al incertitudinii. Condițiile aburului, presiunea de evacuare, debitele de extracție și sarcinile auxiliare pot schimba semnificația aceleiași puteri electrice.
IEC 60953 oferă un cadru pentru testarea termică de acceptanță a turbinelor cu abur. Standardul trebuie aplicat printr-o procedură de testare convenită, care identifică partea și ediția aplicabile, instrumentația, condițiile de funcționare, metodele de calcul și regulile de acceptanță. Un raport de testare a performanței susține acceptanța contractuală; de unul singur, nu stabilește siguranța generală a echipamentului și nu constituie o certificare generală a produsului.
Începeți cu graficul garanțiilor. Stabiliți dacă puterea promisă este puterea la arborele turbinei, puterea la bornele generatorului sau puterea netă după scăderea consumului auxiliar specificat. Citirea generatorului și garanția privind puterea netă a centralei se referă la limite diferite, astfel că o comparație directă poate duce la o concluzie înșelătoare privind trecerea testului.
Definiți la fel de atent garanția de eficiență. Rata termică a ciclului turbinei raportează energia termică furnizată printr-o limită convenită la energia electrică produsă. Rata termică a întregii centrale poate utiliza, în schimb, energia combustibilului și poate include pierderile cazanului sau ale altor componente ale centralei. Aceste valori nu se pot substitui una alteia.
Înainte de instalarea instrumentației, acordul de testare trebuie să stabilească următoarele:
Selectați prevederile aplicabile din IEC 60953 în funcție de configurația turbinei, scopul testului și precizia de măsurare necesară. Puterea nominală de 100 MW nu determină, de una singură, metoda completă de testare. O unitate cu condensare și o turbină cu extracție care furnizează abur de proces necesită atenție diferită asupra fluxurilor energetice.
Desenați o diagramă a limitei de testare care să prezinte fiecare flux semnificativ care o traversează: abur principal, abur de reîncălzire rece și cald, după caz, abur de extracție, apă de alimentare sau condensat, purje, abur de etanșare și căi relevante de scurgere. Marcați punctul de măsurare electrică și orice sarcini auxiliare scăzute din puterea de ieșire.

Această diagramă ajută la identificarea omisiunilor înainte ca acestea să afecteze rezultatul. De exemplu, o purjă nemăsurată sau variația debitului de abur de proces exportat poate perturba bilanțul termic chiar și atunci când puterea generatorului pare stabilă. Fiecare flux relevant necesită o metodă de măsurare sau un tratament documentat, conform procedurii de testare.
În instalațiile cu ciclu combinat, delimitați turbina cu abur de sistemul de generare mai larg. SINO-QNP furnizează turbine cu abur și o gamă deturbine cu gaz, însă verificarea performanței depinde în continuare de echipamentul specific și de limita contractuală. Energia combustibilului introdusă în turbina din amonte nu poate fi considerată aportul termic al turbinei cu abur fără a ține cont de sistemul intermediar de recuperare a căldurii.
Instrumentația trebuie să fie adecvată pentru testarea de acceptanță pe întregul său domeniu real de funcționare. Un traductor care funcționează corespunzător pentru controlul centralei poate avea precizie insuficientă, amplasare nepotrivită sau un traseu de procesare a semnalului nedocumentat pentru testare.
Păstrați înregistrări de calibrare trasabile pentru întregul lanț de măsurare. Pentru puterea electrică, acestea includ erorile relevante de raport de transformare și de fază ale transformatoarelor de măsurare, nu doar ale contorului de putere. În cazul măsurării presiunii, luați în considerare efectele diferențelor de nivel și ale coloanei de lichid, după caz.
Măsurarea debitului necesită o atenție deosebită. Dispozitivele cu presiune diferențială depind de geometria instalației, proprietățile fluidului și condițiile de funcționare. Atunci când debitul de apă de alimentare sau de condensat este utilizat pentru determinarea debitului de abur al turbinei, țineți cont, în cadrul bilanțului convenit, de variațiile de stocare, by-pass-uri, scurgeri și alte fluxuri de legătură.
Sincronizați marcajele temporale ale măsurătorilor. Combinarea datelor de putere dintr-un interval cu datele de debit al aburului din alt interval poate produce o rată termică plauzibilă, dar incorectă. Păstrați măsurătorile brute pentru ca evaluatorii să poată urmări fiecare valoare medie raportată până la sursa sa.
Aduceți unitatea în configurația de funcționare specificată și lăsați condițiile termice să se stabilizeze. Puterea stabilă a generatorului este doar un indicator: temperatura aburului, presiunea de evacuare, cererea de extracție, condițiile apei de alimentare și nivelurile relevante din rezervoare trebuie, de asemenea, să respecte criteriile de stabilitate convenite.
Evitați suflarea funinginii, funcționarea în regim by-pass, comutarea echipamentelor sau alte perturbări în timpul perioadelor valide de măsurare, dacă acestea afectează limita de testare. Înregistrați evenimentele de funcționare și aplicați regulile prestabilite pentru a invalida sau repeta testele afectate. Selectarea doar a intervalelor favorabile după examinarea rezultatelor compromite decizia de acceptanță.
Mențineți active sistemele de protecție ale turbinei. Protecția la supraturație, monitorizarea vibrațiilor, protecțiile sistemului de lubrifiere și limitele de funcționare rămân necesare pe tot parcursul testării. Obiectivele testului nu justifică depășirea limitelor de temperatură, presiune, vibrații sau evacuare.
Instalarea instrumentației temporare trebuie, de asemenea, controlată. Racordurile pentru abur fierbinte, prizele de presiune, circuitele electrice de măsurare și lucrările în apropierea echipamentelor rotative necesită proceduri adecvate de izolare și de lucru. Stabiliți cine poate opri testul, ce condiții impun suspendarea și cum revine unitatea la funcționarea normală.
Calculați aportul termic utilizând bilanțul masic și energetic convenit și o formulare consecventă a proprietăților aburului. Pentru o limită simplă, fără reîncălzire, calculul implică, în general, debitul de abur înmulțit cu diferența de entalpie dintre intrarea de abur specificată și returul de apă. Reîncălzirea, extracțiile și fluxurile multiple de admisie necesită termeni proprii.
Exprimați rata termică în mod consecvent. Dacă aportul termic și puterea electrică de ieșire sunt ambele exprimate în kW, rata termică în kJ/kWh este egală cu3.600 × aportul termic ÷ puterea electrică de ieșire. Calculul aritmetic este simplu; definirea corectă a limitelor pentru aportul termic și puterea de ieșire este sarcina mai dificilă.
Corectați performanța măsurată la condițiile de referință contractuale, utilizând curbele de corecție sau metoda de calcul convenite. Condițiile aburului principal și presiunea de evacuare necesită, de regulă, atenție, în timp ce corecțiile suplimentare depind de configurația turbinei și de garanție.
Mențineți corecțiile în limitele stabilite și documentați sensul și amploarea acestora. O corecție mare poate indica faptul că punctul de funcționare nu este potrivit pentru o comparație justificabilă. Corecțiile nu pot compensa lipsa măsurătorilor, funcționarea instabilă sau o limită definită incorect.
Pregătiți un buget de incertitudine care să acopere intrările măsurate și influența lor asupra rezultatului calculat. Includeți calibrarea, efectele instalării, achiziția datelor, repetabilitatea și contribuțiile relevante ale calculului. Atunci când este cazul, țineți cont de erorile corelate, în loc să tratați toate valorile de intrare ca fiind independente.
Pentru un rezultat apropiat de garanție, regula de decizie trebuie convenită înainte de testare. Incertitudinea măsurării nu reprezintă automat o toleranță care poate fi adăugată la puterea de ieșire sau scăzută din rata termică. Aplicarea directă a valorii corectate sau a unui alt tratament convenit depinde de contract și de prevederile aplicabile pentru testare.
Dacă rezultatul este neconcludent conform regulii respective, identificați măsurătorile care contribuie cel mai mult la incertitudine. Îmbunătățirea unei măsurări dominante a debitului sau remedierea unei probleme de detectare a presiunii de evacuare poate aduce mai multă valoare decât repetarea unui test cu instrumentație neschimbată.
Raportul final trebuie să conțină baza garanției, diagrama limitei de testare, înregistrările de calibrare, intervalele de funcționare valide, jurnalul evenimentelor, referințele la datele brute, metoda de calcul, detaliile corecțiilor, bugetul de incertitudine și decizia de acceptanță. Documentați abaterile și modul aprobat de tratare a acestora, astfel încât un alt evaluator calificat să poată reproduce rezultatul.
Înainte de semnarea acceptanței, urmăriți o valoare raportată de la măsurătorile originale, prin bilanțul energetic și corecțiile la condițiile de referință, până la comparația contractuală. Dacă acest lanț este complet, raportul oferă o bază credibilă pentru acceptanță. Dacă se întrerupe din cauza unui flux omis, a unei limite de putere neclare sau a unei corecții nejustificate, clarificați problema înainte de a vă baza pe marja de performanță aparentă.
Caută aici
Lasă un mesaj